Este definită ca o orientare cognitivă globală ce exprimă gradul în care o persoană are convingerea că: stimulii externi şi/sau interni întâlniţi pe parcursul vieţi sunt explicabili şi predictibili; are resurse de a face faţă stimulilor; solicitările au sens şi scop, deci implicarea şi investiţia de efort este justificată. Sentimentul de coerenţă are trei componente principale: control, comprehensiune şi scop